Copiii singuri acasă

             


    
                                                                               





Copiii singuri acasă - aspecte generale

 

     Odată cu plecarea părintilor peste hotare, copiii preiau rolurile acestora,nu doar în întretinerea gospodăriei, dar si în ceea ce priveste îngrijirea fratilor si a surorilor mai mici. Echilibrul intern al familiei este perturbat prin plecarea unui părinte. Familia trebuie să se reorganizeze si să se adapteze, ceea ce reprezintă un proces îndelungat, care poate dura si câteva luni. Această perioadă este resimtită ca o criză si este considerată cea mai dificilă perioadă. Acest proces se incheie prin restabilirea unui echilibru atunci când alti membri ai familiei reusesc să impartă si să preia rolurile si responsabilitătile celui plecat.

     Există o categorie de minori care nu se află sub directa supraveghere a unui adult (părinte, rudă sau cunostintă). În general, ei au peste 13-14 ani si sunt lăsati de părinti singuri, fără bunici sau alte rude. Pentru ei riscurile de a abandona scoala, de a fi implicati în comiterea de fapte penale sau consum de droguri, sunt mai mari.

     Copilul resimte,atât lipsa informării cât si lipsa participării la decizie,într-un mod negativ, cu consecinte asupra atitudinii si comportamentului,în lipsa părintilor.

     Multi copii îsi asumă "esecul" familiei considerând că ei sunt de vină pentru plecarea părintilor. Ei au tendinta să se considere responsabili de situatia creată.Este posibil ca acest fapt să fie amplificat, în mod neintentionat, de părinti, care obisnuiesc să spună copiilor că pleacă pentru binele lor, precum si de îngrijitori,care le amintesc foarte frecvent acest lucru.

     La nivel social si în mass-media se pune mai degrabă accent pe suferinta si situatia dezavantajată în care acesti copii se află si mai putin pe modul în care sunt respectate drepturile acestor copii sau pe solutiile la problemele lor, pe serviciile concrete la care acestia se pot adresa.

     Majoritatea persoanelor de îngrijire afirmă că,la nivel de comunitate nu există anumite servicii pentru copiii rămasi fără îngrijire părintească si,chiar dacă există, ei nu le cunosc.

    Conventia cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 defineste drepturile si principiile dezvoltării normale a unui copil. Cunoasterea acestor drepturi este o responsabilitate care revine atât părintilor, familiilor lărgite, profesionistilor care lucrează cu copiii, cât si oricărei persoane responsabile. Principala responsabilitate de a creste un copil,revine,în primul rând,părintilor naturali. Complementar, această responsabilitate se extinde la nivelul comunitătii locale din care face parte copilul si familia sa. Statul are rolul de a fi garantul acestor drepturi si de a asigura respectarea lor.

    Articolul 7 (al. 1) al Conventiei,cu privire la drepturile copilului,stipulează dreptul copilului „de a-si cunoaste părintii si de a fi îngrijit de acestia”. Situatia copiilor rămasi singuri acasă,ca urmare a plecării părintilor la muncă în străinătate,implică un grad de vulnerabilitate a copilului,din cauza, nu doar a absentei fizice a părintilor, ci si a posibilitătilor de dezvoltare a legăturilor afective necesare evolutiei psiho-sociale a copilului. Astfel, identificarea acestor copii reprezintă,nu doar o primă etapă a managementului de caz în asistenta socială, ci si o modalitate de exercitare a responsabilitătilor ce ne revin ca cetăteni si/sau ca reprezentanti ai institutiilor care promovează si asigură respectarea drepturilor copiilor

     Migratia părintilor aduce schimbări mari în viata copiilor, schimbări pe care ei le trăiesc diferit.


SCOPUL  PROIECTULUI:

    Scopul acestui proiect este de a identifica copiii din Municipiul Reghin aflati in aceasta situatie,si de a implementa o serie de masuri, pentru prevenirea consecintelor negative ale acestui fenomen.

    O etapă importantă în stabilirea celei mai eficiente strategii de actiune este evaluarea situatiei si nevoilor acestor copii.

     Având în vedere drepturile si nevoile copilului, în procesul de evaluare este necesară urmărirea unor aspecte ce pot fi asociate cu absenta părintilor:

 neglijarea alimentară - privarea de hrană, absenta mai multor categorii de alimente esentiale cresterii, mese neregulate etc.

 neglijarea vestimentară - haine nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici sau prea mari, haine murdare

 neglijarea igienei - lipsa igienei corporale, mirosuri respingătoare, paraziti

 neglijarea medicală - absenta îngrijirilor necesare, omiterea vaccinărilor și a vizitelor de control, neaplicarea/nerespectarea tratamentelor prescrise

 neglijarea locuintei - locuintă prost întretinută, neîncălzită, risc de incendiu,mobilier absent sau aflat în stare de degradare, substante toxice aflate la îndemâna copilului etc.

 neglijarea educatiei - sub-stimulare, instabilitatea sistemului de pedepse si recompense, lipsa modelelor de învătare a abilitătilor de viată independentă,lipsa de urmărire si supraveghere a situatiei scolare.

    De asemenea trebuie urmărite posibilele riscuri si/sau forme de abuz care apar în unele cazuri ca urmare a nesupravegherii copiilor perioade mai îndelungate de timp.

Acestea pot fi :

 supraîncărcarea cu sarcini: preluarea responsabilitătilor de adult (gătitul,menajul, spălatul hainelor, plata facturilor lunare etc.), îngrijirea si cresterea fratilor mai mici

 vulnerabilitate la abuzuri fizice, psihice, sexuale, exploatare prin muncă, trafic de copii si prostitutie (agresorii sexuali, recrutorii sau traficantii de persoane,persoanele care exploatează copii prin muncă îsi aleg victimele din rândul copiilor neglijati, nesupravegheati)

 insuficienta dezvoltare a abilitătilor de viată ,independentă necesara pentru a face fată dificultătilor viitoare,ca adult, independenta în luarea deciziilor,încrederea în fortele proprii, abilităti de management a timpului si a banilor,controlul si exprimarea emotiilor, relationare si comunicare etc.

 însusirea deficitară a normelor etico-morale: în absenta unui model familial functional, a unui mediu sigur si coerent, copiii singuri acasă pot internaliza modelul de neglijare afectivă din cadrul familiei de origine pentru a-l aplica ulterior la vârsta adultă

 debutul precoce al vietii sexuale: în special puberii si adolescentii vor căuta afectiunea si aprecierea de care au nevoie,nu numai în grupul de prieteni ci si în relatiile intime.

     O alta etapa importanta este Evaluarea psihologică a copilului

    Plecarea părintilor la muncă în străinătate poate provoca anumite schimbări în psihicul copilului: de la perceperea acestui lucru ca pe un eveniment de viată stresant la trăirea unor experiente psihotraumatizante. Aceste schimbări au la bază anumiti factori ce tin de modul în care a functionat familia copilului înainte de plecare si modul în care dinamica relatiilor intrafamiliale a suferit schimbări după plecarea părintelui/părintilor, factori ce tin de copil,incluzând vârsta copilului si caracteristicile psihologice ale acestuia precum si factori ce tin de reteaua de suport a familiei si implicit a copilului.

   Aceasta evaluare ne permite sa trecem la etapa urmatoare,care consta in:

 Identificarea nevoilor copiilor

 Tratarea tuturor copiilor în mod egal

 Comunicarea permanentă si deschisă cu copiii

 Cunoasterea dorintelor si intereselor copiilor, a cercului de prieteni ai acestora

 Observarea comportamentului si a schimbărilor psihologice care se produc la copii

 Implicarea copiilor în diverse activităti sociale si recreative(excursii,drumetii,vizite la diversi agenti economici in scop autodidactic,teatru,film,etc)

 Oferire de ajutor si sfaturi la solicitarea copiilor

 Inocularea si dezvoltarea spiritului întreprinzător pentru abordarea situatiilor problemă cu care se pot confrunta copiii

 Sensibilizarea si mobilizarea altor persoane pentru a oferi suport copiilor

 Informarea permanentă a familiei si a persoanelor care îngrijesc copiii despre situatia acestora

 Informarea părintilor si a persoanelor care îngrijesc copiii despre consecintele migratiei asupra dezvoltării copilului

 Comunicare cu părintii plecati în străinătate despre situatia emotională si scolară a copiilor

 Referirea copiilor spre alte servicii din comunitate.

Prin intermediul acestui proiect,vom incerca sa asiguram si servirea,a cel putin o masa calda,zilnic.Acest lucru se va face fie in locatia AFTR fie la diversi agenti economici dispusi sa ne ajute in acest sens.

     În lucrul cu copiii singuri acasă există mai multe teme ce pot fi abordate pentru a-i ajuta să traverseze perioada de separare de părinti. Între acestea sunt:dorul de părinti, sentimentul de vinovătie pentru plecarea părintelui/părintilor, stima de sine, supraîncărcarea cu sarcini, comportamentele (pre)delincvente.

     Dorul de părinti este o stare des întâlnită la copiii ai căror părinti sunt plecati la muncă în străinătate. În abordarea acestei teme sarcina principală a psihologului constă în încurajarea copilului să-si exprime emotiile. Scrierea într-un jurnal poate fi un exercitiu de autocunoastere cât și unul de descărcare emotională; jocul de rol întăreste abilitătile de exprimare a emotiilor si contribuie la dezvoltarea abilitătilor de comunicare.

     Sentimentul de vinovătie pentru plecarea părintelui/părintilor este de cele mai multe ori întărit de argumentul dat de părinte/părinti pentru plecarea la muncă în străinătate: „să fie mai bine pentru întreaga familie”. Psihologul poate interveni prin asistarea copilului în identificarea si constientizarea acestui tip de cognitie care alimentează sentimentul de vinovătie. Ulterior se abordează tema rolurilor si responsabilitatea luării deciziilor în cadrul familiei.

     Stima de sine în cazul copiilor singuri acasă ca urmare a plecării părintilor la muncă în străinătate poate fi afectată sub forma supraaprecierii si a subaprecierii. În cazul supraaprecierii, aceasta se manifestă prin atitudini de superioritate si bravaj,ca urmare a bunurilor obtinute de la părinti în comparatie cu ceilalti copii de vârsta lor. Exercitiile de autocunoastere si de dezvoltare a unei imagini de sine pozitive si realiste, discutarea avantajelor si dezavantajelor sunt metode de abordare a supraaprecierii copiilor. Subaprecierea se manifestă la copiii singuri acasă prin nevoia de a primi si de a oferi afectiune, iar lipsa obiectului afectiv conduce la trăirea unui sentiment de abandon, de inferioritate si/sau de furie si dezamăgire fată de părintele/părintii plecati,exprimate prin timiditate excesivă, dificultăti de relationare, atitudini de superioritate, comportamente (pre)delincvente etc. Ca si în cazul sentimentului de vinovătie, identificarea gândurilor care întretin o imagine de sine negativă reprezintă o primă etapă urmată de exercitii de autocunoastere si de întărire a calitătilor si abilitătilor identificate.

    Supraîncărcarea cu sarcini este una din temele abordate mai ales în cazul fetelor, dar si în cazul băietilor care au frati mai mici, precum si în mediul rural. Rolul psihologului este de a ajuta copilul să deosebească între abilitătile si aptitudinile de care are nevoie pentru a se dezvolta în mod independent si încărcătura de sarcini care,duce de cele mai multe ori,la scăderea randamentului scolar si/sau abandon scolar. De asemenea,psihologul poate aborda tema cu privire la rolurile pe care trebuie să le îndeplinească un copil în cadrul familiei si constientizarea drepturilor pe care le are ca si copil (dreptul la educatie, la joacă etc.).

   Comportamentele (pre)delincvente. Lipsa de supraveghere, nevoia de apartenentă la grup, sentimentul de abandon si/sau de furie, nevoia de a atrage atentia pot conduce copilul singur acasă la comiterea de acte predelincvente (asocierea cu grupuri delincvente, chiul scolar, violentă verbală etc.) si/sau delincvente(furt, consum de droguri, violentă fizică etc.). Identificarea gândurilor care întăresc astfel de comportamente, constientizarea lor ca distorsiuni, jocul de rol, exercitiile de autocontrol si de autocunoastere, exercitiile de comunicare asertivă a propriilor emotii si nevoi, dezvoltarea de abilităti de viată independentă, implicarea în activităti de grup,sunt etape pe care le poate parcurge psihologul în lucrul cu copilul singur acasă,care manifestă comportamente (pre)delincvente.

                               

  BAZA  LEGALA

Codul Familiei din România.

Decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice si juridice

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului - emisă de Parlamentul României.

H.G. nr.683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin H.G. nr.384/2001.

ORDIN nr. 219 din 15 iunie 2006 privind activitătile de identificare, interventie si monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de îngrijirea părintilor pe perioada în care acestia se afl ă la muncă în străinătate

 

   Pentru detalii si informatii suplimentare despre proiect,va stam la dispozitie.

   Va multumim pentru atentia acordata si,anticipat,pentru intelegerea si omenia de care veti da dovada prin donatiile facute si sprijinul acordat.

Daca doriti sa sustineti acest proiect,in special,si activitatile AFTR in general, o puteti face printr-o mica donatie in contul AFTR : RO11BRMA0999100060580570  deschis la Banca Romaneasca Reghin

      Pentru donatii de bunuri (imbracaminte, incaltaminte, carti, jucarii, alimente neperisabile, etc.) va rugam sa ne contactati.Datele le gasiti la rubrica "Contact".

  



Vreti ca sigla sau numele dumneavoastra sa apara aici?
Vreti sa fiti unul dintre partenerii,sponsorii sau donatorii Asociatiei?
Vreti sa deveniti membru al AFTR si sa va implicati activ in activitatile si proiectele derulate?
Daca raspunsul este pozitiv,va rugam sa ne CONTACTATI !!!

Va recomandam sa vizitat si portalul reghinenilor -Reghin Online  .
Speram ca,informatiile din paginile acestui site sa fie utile pentru dumneavoastra.
Daca aveti propuneri,recomandari,sesizari,reclamatii sau critici constructive,care sa duca la imbunatatirea continutului acestui site,va rugam sa ni le trimiteti.Va multumim.

Cu deosebita stima,echipa reghin online - portalul reghinenilor 

  Vrei sa ajuti la derularea activitatilor si proiectelor Asociatiei filantropice "Timi&Raluca"?O poti face printr-o mica donatie in contul AFTR : RO11BRMA0999100060580570  deschis la Banca Romaneasca Reghin


                                 Sau achizitioneaza, un spatiu publicitar.Acesta va fi inserat in pagina aleasa de tine.

                         Daca doresti spatiu de publicitate aici,suna la 0758-644.761 !!!

     

  
       
                           Daca doresti spatiu de publicitate aici,suna la 0758-644.761 !!!