Între legislatie, aventurile celor care si-au luat inima în dinti ºi nebunia formalitãtilor, jobul în strãinãtate poate pãrea ceva foarte îndepãrtat... Aflã care sunt primii pasi în acest demers.

Ar putea fi aventura vietii tale. Cu sigurantã este pentru Andreea Bârlad, o tânãrã de 27 de ani, venitã din Pitesti la Bucuresti pentru a-si gãsi împlinirea profesionalã: Facultatea de Limbi Strãine, job bine plãtit într-una dintre acele clãdiri cu prea multe etaje, iar din 5 decembrie 2010... hostess pe un vas de croazierã ce are ca traseu riviera mexicanã pânã în mai, iar apoi Alaska pânã în septembrie. Desi povestea ei nu este legatã de Uniunea Europeanã, am ales sã ti-o prezentãm din douã motive. Primul si cel mai important, Andreea este extrem de fericitã cu alegerea fãcutã. Iar cel de-al doilea, considerãm cã ea este reprezentanta unei generatii, a celor care, ca ºi ea, declarã: „Mã simteam tare neputincioasã cã pierdeam ore-n sir într-un birou în care nu mai gãseam nimic interesant. Îmi ardeau cãlcâiele sã plec, sã vãd mai mult.“ ªi a fãcut-o printr-o agentie de recrutare din Braºov. Prima încercare a fost un esec, cãci a picat interviul final din lipsã de experientã. „Am avut un parcurs anevoios, dar, dacã vrei, se poate“, îmi spune Andreea. A trimis un CV detaliat în englezã, iar greu a început sã-i fie dupã interviul final, când a intrat în scenã birocratia româneascã pentru niste acte care trebuiau obtinute urgent. I s-au cerut scrisori de recomandare, cazier, copii de pe actele de studii ºi dosar medical. Din fericire, firma i-a decontat taxele pentru analize ºi cea pentru viza în State. Dacã unele companii îi cer angajatului sã-ºi cumpere biletul de dus, ei i-a fost plãtit de angajator. Primul sfat al Andreei e sã te înarmezi cu rãbdare si, desigur, cu bani - unele interviuri se tin în alte tãri, în cazul ei în Ungaria si Slovacia.

Atitudinea determinã finalul „Mi-am promis cã nu mã voi lansa într-o rutinã de muncã ºi de somn si cã voi profita de orice moment care-mi provoacã plãceri cât de mici. Asa cã încerc sã-mi fac experienta cât mai fericitã. De când am plecat, simt cã radiez de veselie! Regret doar cã nu am fãcut asta mai devreme“, spune Andreea.

Primii pasi

Asadar, ideea unei plecãri îti surâde? Cel mai important de stiut este cã „cetãtenii români au aceleasi drepturi ca si nativii din statele UE, fiind cetãteni europeni. În rest, obtinerea unui job depinde de legislatia fiecãrei tãri“, spune jurnalista Mona Scãrisoreanu, specialista în afaceri europene a revistei Capital. „Teoretic, sã te deplasezi dintr-un stat UE într-altul ar trebui sã fie simplu ca mutatul dintr-un judet în altul.“ I-am cerut Monei sã întocmeascã o listã cu aspectele esentiale la care ar trebui sã reflectezi înainte de plecare si iatã rezultatul: „Gândeste-te dacã noul job te ajutã sã te dezvolti profesional, dacã salariul îti acoperã cheltuielile (chirie, întretinere, alimente, transport etc.); dacã ai un contract pe o perioadã determinatã; cum te poate ajuta noul serviciu fie pentru a-ti putea prelungi contractul, fie pentru a-ti gãsi un alt post; dacã ai familie, inclusiv copil, întreabã-te ce serviciu îsi poate gãsi perechea ta în acelasi oras, cât costã grãdinita ori scoala copilului si cum se vor putea adapta si integra.“ Dupã ce ai bifat cele de mai sus, trebuie sã mai afli cã în anumite state accesul pe piata muncii este îngreunat pentru cetãtenii strãini. Existã asa-numita perioadã de tranzitie, aplicatã românilor ºi bulgarilor. Înseamnã cã acestora le sunt alocate un numãr restrictionat de locuri de muncã, si acestea doar în anumite domenii. Este un soi de mãsurã prin care statele respective încearcã sã-si protejeze cetãtenii de „concurenta externã“ pe piata muncii.                





Încã un pic de tranzitie

Perioada de tranzitie a debutat la 1 ianuarie 2007 în Marea Britanie, Belgia, Germania, Italia, Franta, Irlanda, Austria, Luxemburg, Olanda si Malta si, teoretic, va dura pânã la 31 decembrie 2013.
Restrictiile însã variazã de la tarã la þarã. De exemplu, în Marea Britanie, pe lângã aceste mãsuri si prioritatea la angajare acordatã nativilor, cei veniti din România trebuie sã obtinã ºi un permis de muncã, dar ºi o scrisoare de la compania britanicã prin care îti atestã angajarea. În schimb, 16 state membre UE nu aplicã românilor perioada de tranzitie (si nici nu le cer permisul de muncã), respectiv Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Spania, Danemarca, Grecia, Ungaria si Portugalia. Elvetia, desi nu este stat membru, a anuntat cã ar putea impune restrictii pânã pe 31 mai 2016.

Schimb de joburi

Ai auzit pânã acum de EURES? EURopean Employment Services existã din 1993 si este modalitatea prin care Comisia Europeanã comunicã cu serviciile de ocupare a fortei de muncã din statele membre si ale Spatiului Economic (tãrile UE, plus Norvegia, Islanda si Liechtenstein). În România, existã cel putin un consilier EURES, în fiecare judet.

Pe siteul lor ai o superbazã de date cu joburi, iar solicitarea o trimiti online, dupã ce completezi CV-ul în format electronic. În momentul redactãrii acestui material, pe ***** erau vacante 107 locuri, dintre care 26 în Danemarca si 22 în Cehia. În 2010, 359 dintre companiile înscrise cãutau ingineri IT si programatori, spune Mona Scãrisoreanu.

Cei care iau în calcul o plecare în Belgia, trebuie sã stie cã acolo este nevoie de ingineri, farmacisti, arhitecti, asistenti medicali si contabili, iar în Franta se cautã persoane cu experientã în constructii, alimentatie, domeniul hotelier, agriculturã sau inginerie.

3 LUCRURI DE CARE SÃ ÞII CONT DACÃ VREI SÃ LUCREZI AFARÃ

1 Verificã-ti angajatorul: ce numãr de salariati are, dacã si-a achitat taxele cãtre stat etc. Poti afla aceste informatii si printr-o solicitare la Registrul Comertului din tara respectivã. În plus, nu te lãsa ispitit(ã) de un salariu generos si asigurã-te cã ai si carte de muncã - numai asa beneficiezi de pensie, somaj si de restul asigurãrilor.

2 Vei plãti impozit pe venit dacã lucrezi mai mult de sase luni într-o tarã, cãci cel mai probabil vei fi considerat(ã) rezident(a). O sedere mai scurtã de sase luni presupune cã vei continua sã plãtesti taxele în România.

3 Studiazã legislatia muncii din tara care te intereseazã si încearcã sã aprofundezi limba si obiceiurile de acolo. Acest efort se poate dovedi a fi un imens atu pentru tine!

Sper ca aceste informatii ti-au fost de folos.
Postat de Marcel Sandru
06.06.2012


Sursa: Cum aplici pentru un job în UE - Sfaturi | ***** http://***** />