Aloe Vera

Numele de ''aloe vera'' provine de la cuvântul arab ''aloeh'', care înseamnă ''sevă cristalină și amară'', iar ''vera'' semnifică în limba latin㠓adevarată”, denumire sugestivă pentru efectul terapeutic foarte puternic al plantei. Cea mai veche referire la aceast㠓plantă-miracol”, o găsim încrustată pe o tablita sumeriană datând din anul 2100 I.C., ceea ce arată că Aloe vera este cunoscută și folosită ca plantă de leac de peste 4000 de ani. Primul tratat medical antic în care este mentionată aloe vera, precum și efectele sale vindecatoare, se numește ''Papyrus Ebers'' (aprox. 1553-1550 l.C.). Vechii egipteni o numeau „ planta nemuririi” și o puneau în mormintele faraonilor pentru a le asigura sănătatea spiritului dupa moarte. În Egiptul Antic, regina Cleopatra folosea gel proaspăt de aloe pentru a-și menține pielea moale și catifelată, iar în Japonia, planta era folosită de către familia imperială.
   Conform ultimelor cercetări medicale în domeniu, există aproximativ 400 de specii de aloe. Aloe vera este specia cu cea mai mare eficiență terapeutică si contine peste 150 de substanțe bioactive, dintre care, mai importante sunt: aloina A (barbaloina), aloina B (izobarbaloina), antranol, acid crizofanic; aloerezina A și aloerezina B; polizaharide, steroli, auxine, gibbereline și cinamoil-C-glucozil-cromona; aloe-emodină și aloe-lectină; polipeptide; saponine; glicoproteine; antrachinone.
  Planta mai conține acid salicilic, vitamine (A, B1, B2, B6, B12, C, E), minerale (Ca, Mn, Na, Cu, Mg, K, Zn, Cr, Fe), 20 de aminoacizi (dintre care 7 esențiali) și enzime.
  Actiuni
  
  hepatoprotector, antiinflamator, detoxifiant, reechilibrant al florei intestinale, laxativ, imunostimulent, antioxidant, antibacterian, antifungic, antiviral, hipocolesterolemiant, hipoglicemiant (în diabetul zaharat de tip II), antihelmintic, emenagog, analgezic, remineralizant, regenerant celular, antitumoral, stimulent al secreției de interferon, cicatrizant, antireumatic, vitaminizant, ajută la curățarea tractului digestiv, prezintă efecte radioprotectoare (la pacienții care fac radioterapie).
  
  Indicatii
  
  se utilizează ca adjuvant în: afecțiuni hepato-biliare (hepatite acute și cronice, hepatite cu virus B sau C, hepatite toxice, ciroză hepatică, diskinezie biliară, colecistită cronică), pancreatită, ulcer gastric și duodenal, gastrită hiperacidă, diabet zaharat tip II, hipercolesterolemie, obezitate, constipație, hemoroizi, anemie, alergii, vaginite, amenoree, dismenoree, astm, bronșite, sinuzite, depresie, epilepsie, lupus eritematos, artrite, artroze, entorse, reumatism, scleroză multiplă, alergii și tumori.
  
  Contraindicatii
  
  obstrucție intestinală, inflamații intestinale acute (boala Crohn, colită ulceroasă), abdomen chirurgical acut, apendicită, dureri abdominale și alergie la Aloe vera.
  
  Precautii
  
  A se consuma cu prudență și numai la recomandarea medicului în caz de sarcină și alăptare, precum și în caz de administrare concomitentă de medicamente antiaritmice, diuretice, antidiabetice, digitalice (glicozide cardiotonice).