Intalnirea lui Adrian Suciu din Crit cu fundatia "Adept" a venit intr-un moment in care omul era sa lase totul balta. S-a nascut in sat, a plecat la oras, la Brasov, unde a lucrat ca ospatar la restaurantul "Aro", iar prin 2004, la miezul vietii, dupa ce implinise 35 de ani, s-a intors in satul lui, cu nevasta cu tot si gandul sa se sprijine intr-o mica afacere. A incercat multe, a tinut vreo doua magazine, un bar, un centru de colectare a plantelor, unul de colectare a laptelui, dar nimic n-a mers, intr-un sat plin de someri. "Singura afacere ce tine aici o fac tiganii: cat mai multi copii, pentru cat mai multe alocatii de la stat".

Adrian Suciu

 

Deodata, intr-o dimineata mahmura, i-a aparut in cale fapta care avea sa-i aduca rostul. "Dupa o noapte in care m-am imbatat cu alti doi prieteni, am decis sa cumparam capre. Spre dimineata, m-am trezit in batatura cu 120 de capre. Am stabilit sa le crestem in trei, eu cu partenerii mei. Eu le-am tinut trei luni de iarna, pe cheltuiala mea, si cand le-am dat si lor, potrivit intelegerii, sa le tina alte trei luni, au zis ca se retrag din afacere. Eram disperat, nevasta ma batea la cap, ce-ti veni tie sa te bagi la capre? Am vrut sa vand tot. Nu m-a lasat Nat Page, directorul de la Adept, care a adus din Anglia un branzar de-al lor, cred ca era profesor de branzari, si ne-a explicat cum se face branza maturata de capra, cate ore se tine la scurs, tot modul de prelucrare. Mi-a placut, m-au convins sa ma apuc de branza maturata, au organizat tot ei targul de la Muzeul Taranului Roman, acolo am vandut cat nu credeam si asa m-am hotarat." Branza de capra iesita din mainile lui Adrian Suciu a fost apreciata la un festival al branzeturilor si de Carlo Petrini, presedintele miscarii "Slow Food" din Italia.

Caprele lui Adrian

 

Acest curent incurajeaza productia de mancare bazata pe trei principii: "Bun, curat, onest". "Bun" inseamna cu gust autentic, fara conservanti, si cu identitate locala, "curat" spune ca, desi produsul e facut cu tehnici traditionale, fara pasteurizare, spre exemplu, el respecta norme de igiena, iar "onest" vorbeste despre faptul ca producatorului trebuie sa-i fie platit un pret care sa-i permita sa-si mentina ferma. Petrini a remarcat ca branza lui Suciu merge bine cu gemul de macese. Sase zile pe saptamana, fostul ospatar are grija de capre, ajunse acum la 300, iar o zi, sambata, merge la Bucuresti sa-si vanda marfa. Asta e noua miza a vietii lui. Asta vara a inceput o colaborare cu Facultatea de Stiinte Veterinare de la Cluj: "Vreau sa am rase cat mai pure".

Cosul cu bunatati

Unul dintre sponsorii fundatiei "Adept", o firma de telefonie mobila din tara noastra, a comandat anul trecut 3400 de cosuri cu bunatati de Tarnava Mare si le-a daruit unor parteneri de afaceri. In acele cosuri erau ascunse, si rigoarea doamnei Gerda din Viscri, iscalita pe gemul de rabarbar, si macesele fara mustati sau ceaiul de urzici ale lui Tanti Rozi, si muraturile iuti ale cuplului romano-francez din Saschiz, si sosetele de lana impletite de batranele din Viscri, si sucul de mere de la Malancrav, si branza de capra iesita din mainile fostului ospatar ce traieste acum o noua si limpede nadejde.