Cetatea de la Căpâlna se află în comuna Săsciori, satul Căpâlna, judeţul Alba, în apropierea Sebeşului. Este situată la 650 de metri altitudine, pe Dealul Gărgălău din Munţii Orăştiei. De aici, are o poziţie dominantă asupra Văii Sebeşului.
Cetatea a fost explorată între anii 1982 - 1983. Ca şi celelalte cetăţi ridicate de căci, ei au folosit relieful ca avantaj împotriva atacatorilor. Cel mai probabil a fost construită în timpul domniei lui Burebista şi era rezidenţa unui nobil dac. Nu era o cetate foarte bine păzită şi fortificată şi de aceea, viaţa ei a fost scurtă, romanii au asediat-o în ambele războaie. În urma celui de-al doilea război, romanii au incendiat cetatea, care a fost distrusă în totalitate de flăcări.

Cetatea era legată de restul înălţimilor cu o şa îngustă, pe care dacii au barat-o cu şanţ (larg la gură de 5 şi adânc de 1 m), val semilunar (lat la bază de 11 şi înalt de 1 m) cu şanţ interior (larg la gură de 3,50 şi adânc de 0,50 m), val semilunar (lat la bază de 6 şi înalt de 1,50 m) cu şanţ interior (larg la gură de 2,50 şi adânc de numai 0,40 m) şi o palisadă.

Era apărată de un turn-locuinţă pătrat, aflat în faţa şeii, de la care porneşte zidul de incintă. Zidul de incintă era inegal ca grosime, de la 1.50 la 2.50 m şi se păstrează acum pe cea mai mare parte din lungimea sa doar cu un singur parament (cel exterior). Tehnica în care a fost construit zidul era murus dacicus. Perimetrul cetăţii măsoară 280 m. În interiorul cetăţii existau mai multe construcţii: un turn de veghe din lemn, o construcţie cu pereţi din lemn şi bază de piatră lângă turnul locuinţă, o scară cu bază de piatră, un canal şi mai multe barăci de lemn. Dar singura construcție ale cărei urme rămân distincte și azi este turnul de la intrare, folosit ca locuință. Intrarea principală în cetate se făcea prin turnul de pe latura de S.
Descoperirile arheologice din acestă incintă sunt unelte de fier, obiecte de podoabă din fier, argint şi bronz, vase de bronz, monede romane republicane şi imperiale, ceramică lucrată cu mâna şi la roată, inclusiv pictată cu motive geometrice. De aici a fost furat setul de bijuterii dacice din aur, recuperat în anul 2009 şi depus la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Recent, Cetatea de la Căpâlna a fost inclusă într-un proiect de restaurare a cărui documentaţie este finanţată de Consiliul Judeţean Alba. Proiectul de reabilitare a obiectivului de patrimoniu, acum în paragină cuprinde lucrări de consolidare, restaurare şi conservare a vestigiilor arheologice. Zidurile urmează să fie refăcute, iar traseul de vizitare va fi amenajat cu alei şi poduri, pe acre se vor găsi puncte de informare.

Accesul se poate face pe DN 67C (Transalpina) dinspre Sebeş până în satul Căpâlna, iar de aici trebuie urmărit indicatorul spre cetate. Urmează un urcuş prin pădure de vreo doi kilometri.