Un vizitator strain, trecand prin Piata Romana, ar remarca cu greu, in cacofonia de afise publicitare, de cabluri suspendate pe stalpii electrici, de masini parcate pe trotuar, de chioscurile mari si mici, casa in stil neoromanesc care formeaza coltul cu strada Mendeleev.
Construita in 1907, casa a apartinut lui Nicolae Petrascu (1859-1944), personalitate marcanta a societatii romanesti la cumpana dintre secolele XIX si XX. Nicolae, fratele pictorului Gheorghe Petrascu, a fost diplomat, scriitor, critic de arta, director al Companiei pentru reorganizarea teatrelor nationale si primul exeget al operei lui Mihai Eminescu. Casa a ridicat-o pentru a-i servi de locuinta, salon literar-muzical si sediu al “Revistei pentru Literatura si Arta Romana”, pe care a fondat-o in 1908.
sau, arhitectul Ion Mincu (1852-1912), intemeietorul stilului de arhitectura ce a sintetizat aspiratiile nationale ale noului Stat Roman. Intre forma modernizatoare a Occidentului si atractia latenta a Orientului, s-a nascut la inceputul secolului XX stilul neoromaneasc, raspunsul creatorilor autohtoni la arhitectura Art Nouveau. Imobilul din Piata Romana nr.1 nu si-ar gasi locul in nici o alta capitala europeana. Limbajul sau, usor accesibil vizual, vorbeste atit locuitorilor orasului, cit si vizitatorului strain, despre efortul temerar de a crea o opera originala, la confluenta dintre Occident si Orient.
Inspirat din silueta masiva a culelor oltenesti, din aspectul pitoresc al caselor taranesti, din sobrietatea arhitecturii bisericesti, din frumusetea distilata a arhitecturii bizantine, din perfectiunea decoratiilor vegetale ale stilului branconvenesc precum si din disciplina academismului francez, amalgamul unic al arhitecturii nationale se regaseste si in arhitectura casei Petrascu.
Foisorul orientat spre Piata Romana sprijinit pe un contrafort de inspiratie gotica asteapta, parca, o Ileana Cosinzeana. In schimb, deasupra usii din fier forjat in stil Belle Epoque, se profileaza un gratios balcon de Julieta. Ancadramentele ferestrelor de la parter, impodobite in stil oriental, se sprijina pe mici colonade decorative, in timp ce pe fatada, basoreliefurile combina elementele geometrice cu cele vegetale.
Cladirea din Piata Romana nr. 1 este inscrisa pe lista monumentelor istorice dar importanta ei nu este semnalata, asa cum se intimpla in alte orase europene, de o placuta explicativa: ramine anonima ca atitea alte case de patrimoniu. Vizitatorului nostru, ratacit in vacarmul Pietei Romane, i-ar putea fi iertat daca ar concluziona ca aici, Orientul este mai aproape decit Occidentul.

1. Daca observati interventii abuzive asupra unui imobil de patrimoniu (actiuni precum demolare, modificarea fatadei sau a volumetriei, suprainaltare, modificarea formei acoperisului etc.), asupra unei case cu valoare arhitecturala, istorica, estetica, emotionala; daca observati ca un astfel de imobil se afla intr-un stadiu avansat de degradare contactati asociatia Pro_Do_Mo: ***** ori lasati-ne un mesaj aici, pe blogul “Un oras demolat prin nepasare”.

2. Implicati-va! Asociatia Pro_Do_Mo este in cautarea unor voluntari pentru proiectul de inventariere si fotografiere a imobilelor din Zonele Construite Protejate din Bucuresti. Detalii pe *****
3. Vorbiti despre actiunile noastre cu cei din jur; despre Asociatia Pro_Do_Mo, despre acest blog, etc.

4. Folositi-va de armele pe care le aveti: putere de decizie, de influenta, etc. De exemplu, daca sta in puterea voastra sa decideti alegerea unui nou sediu pentru firma la care lucrati sau pe care o detineti, nu alegeti imobile construite pe locul unor foste case de patrimoniu; imobile controversate; care distrug armonia unui sit arhitectural, etc

5. Semnati petitia de modificare a Legii Monumentelor Istorice care urmeaza a fi postata pe site-ul Asociatiei Pro_Do_Mo *****

Text : Roxana Wring