Ce castiga companiile care isi recicleaza ambalajele?

“Scopul unei companii este acela de a-si vinde produsele, produse care au nevoie de un ambalaj. Ținând cont de faptul ca perioada de “viata” a unui ambalaj este, de regula, foarte scurta, acesta se transforma repede în deseu și are impact negativ asupra mediului. Pentru a nu obliga cetateanul sa platească pentru gestiunea ambalajului si, în aceeasi masura, sa penalizeze consumul, UE a introdus Responsabilitatea Producatorului care introduce pe piată produse ambalate în asa fel încât acesta este obligat sa se ocupe de reciclarea acestora.” - a spus Ionut Georgescu, Director General Intersemat.

Conform legii, producatorul are două posibilitati: sa se ocupe singur de reciclare, având obligatia de a-si colecta singur deseurile de la ambalajele proprii ceea ce este imposibil tinând cont de faptul ca produsele sale cu ambalaj au o distributie geografică mare. A doua posibilitate pentru care poate opta producătorul este sa isi transfere îndeplinirea obligatiilor, pentru această activitate, catre un operator economic autorizat (cum ar fi Intersemat S.A.).

Trebuie sa mai facem o clarificare privind definitia ambalajului si a celui ce poarta raspunderea: când compania X produce cutii de pantofi si le vinde fabricii de încaltaminte Y pentru ca aceasta din urma sa-si vânda pantofii, obligatia legala pentru cutii nu apartine companiei X pentru ca acele cutii reprezinta pentru X niste produse, iar obligatia îi aparține lui Y deoarece aceasta vinde pantofi ambalati în respectivele cutii.

Un aspect extrem de important este acela ca responabilitatea producatorului, din punct de vedere operational, începe de la operatorul de salubritate / colector caruia producatorul îi acopera doar o parte din costuri, deseurile de ambalaj având valoare pozitiva din punct de vedere financiar. Producatorul are si obligatii clare privind acoperirea unor costuri cu infrastructura si a unor costuri de educatie a populatiei.

Din punct de vedere financiar, orice operator economic din România are trei posibilitati: isi îndeplineste singur obligatiile conform celor spuse mai sus si atunci are costuri interne foarte mari; isi încredintează serviciul, prin transfer, unei companii care îi poate prelua responsabilitatea, având costuri actuale de maximum 160 lei/tona de ambalaj la cel mai scump operator din piata si pentru cel mai scump material (Aluminiu); cea de-a treia posibilitate face referire la penalitatea pe care agentul economic trebuie sa o plateasca statului roman (AFM), în valoare de de 2.000 lei/tona indiferent de material pentru cantitatea de 60% ce ar fi trebuit sa o recicleze.

Rezulta în mod clar o economie importanta daca isi încredinteaza serviciul unei companii care poate prelua aceasta responsabilitate; dar aceasta încredințare nu vine si cu disparitia obligatiei; producatorul ramâne obligat, iar daca operatorul autorizat care preia responsabilitatea nu-si face treaba, atunci statul se îndreapta împotriva producatorului prima data, acesta fiind, ulterior, obligat sa se îndrepte prin instanta catre operatorul autorizat ce nu si-a făcut treaba. Din acest motiv contează foarte mult calitatea serviciilor nu doar tariful.

Între diverse tipuri de industrii putem vorbi de eficientizarea activitatii în functie de deseurile ce rezulta din activitatea proprie – în retail rezulta mai multe deseuri decât în telecom pentru ca au magazine si se desface marfa în depozite; astfel, un retailer isi vinde deseurile si are venituri suplimentare.

Piata este în expansiune; din pacate tarifele sunt cele mai mici din UE urmând sa creasca destul de abrupt; acum avem o piata de transfer de responsabilitate doar pe ambalaje de circa 12 milioane euro urmând să creasca în 2-3 ani la circa 30 mil euro deoarece tarifele sunt subevaluate în acest moment.

În România sunt generate anual aproximativ 2 milioane de tone de deseuri de ambalaj ce rezulta din circa 1,1 milioane ambalaje raportate ca fiind puse pe piata, însa circa 0,7 – 0,8 mil tone de ambalaj nu sunt raportate, conform statisticilor Intersemat.

Piata are nevoie de urmatoarele modificari esentiale: schimbarea modului de autorizare a agentilor economici ce “manipuleaza” deseuri de la colectare, transfer, sortare, balotare, pre-tratare sau chiar reciclare; sistem informatic de raportare – waste tracking system cu validarea cantitătilor; taxa pe depozitare; tarif minim pentru preluarea de responsabilitate (dificil din punct de vedere legislativ); tarif minim pentru colectarea deseurilor de la populatie în sistem “Pay as you throw”; colectare selectiva “door to door” si nu doar stradal.

INTERSEMAT SA este o societate licentiată de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor în baza Ordinului nr. 1229/731/1025/2005, cu modificarile si completarile ulterioare si detine Licența de Operare Nr. RO – ANPM – D.A. – 009/2011, emisa de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

INTERSEMAT SA este o societate similara celor deja existente în statele membre din Uniunea Europeana, destinata preluării responsabilitatii celor care pun pe piata ambalaje si deseuri de ambalaje.

Ionut Georgescu Functia: Director General          INTERSEMAT