Copiii singuri acasã

             


    
                                                                               





Copiii singuri acasã - aspecte generale

 

     Odatã cu plecarea pãrintilor peste hotare, copiii preiau rolurile acestora,nu doar în întretinerea gospodãriei, dar si în ceea ce priveste îngrijirea fratilor si a surorilor mai mici. Echilibrul intern al familiei este perturbat prin plecarea unui pãrinte. Familia trebuie sã se reorganizeze si sã se adapteze, ceea ce reprezintã un proces îndelungat, care poate dura si câteva luni. Aceastã perioadã este resimtitã ca o crizã si este consideratã cea mai dificilã perioadã. Acest proces se incheie prin restabilirea unui echilibru atunci când alti membri ai familiei reusesc sã impartã si sã preia rolurile si responsabilitãtile celui plecat.

     Existã o categorie de minori care nu se aflã sub directa supraveghere a unui adult (pãrinte, rudã sau cunostintã). În general, ei au peste 13-14 ani si sunt lãsati de pãrinti singuri, fãrã bunici sau alte rude. Pentru ei riscurile de a abandona scoala, de a fi implicati în comiterea de fapte penale sau consum de droguri, sunt mai mari.

     Copilul resimte,atât lipsa informãrii cât si lipsa participãrii la decizie,într-un mod negativ, cu consecinte asupra atitudinii si comportamentului,în lipsa pãrintilor.

     Multi copii îsi asumã "esecul" familiei considerând cã ei sunt de vinã pentru plecarea pãrintilor. Ei au tendinta sã se considere responsabili de situatia creatã.Este posibil ca acest fapt sã fie amplificat, în mod neintentionat, de pãrinti, care obisnuiesc sã spunã copiilor cã pleacã pentru binele lor, precum si de îngrijitori,care le amintesc foarte frecvent acest lucru.

     La nivel social si în mass-media se pune mai degrabã accent pe suferinta si situatia dezavantajatã în care acesti copii se aflã si mai putin pe modul în care sunt respectate drepturile acestor copii sau pe solutiile la problemele lor, pe serviciile concrete la care acestia se pot adresa.

     Majoritatea persoanelor de îngrijire afirmã cã,la nivel de comunitate nu existã anumite servicii pentru copiii rãmasi fãrã îngrijire pãrinteascã si,chiar dacã existã, ei nu le cunosc.

    Conventia cu privire la drepturile copilului adoptatã de Adunarea Generalã a Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989 defineste drepturile si principiile dezvoltãrii normale a unui copil. Cunoasterea acestor drepturi este o responsabilitate care revine atât pãrintilor, familiilor lãrgite, profesionistilor care lucreazã cu copiii, cât si oricãrei persoane responsabile. Principala responsabilitate de a creste un copil,revine,în primul rând,pãrintilor naturali. Complementar, aceastã responsabilitate se extinde la nivelul comunitãtii locale din care face parte copilul si familia sa. Statul are rolul de a fi garantul acestor drepturi si de a asigura respectarea lor.

    Articolul 7 (al. 1) al Conventiei,cu privire la drepturile copilului,stipuleazã dreptul copilului „de a-si cunoaste pãrintii si de a fi îngrijit de acestia”. Situatia copiilor rãmasi singuri acasã,ca urmare a plecãrii pãrintilor la muncã în strãinãtate,implicã un grad de vulnerabilitate a copilului,din cauza, nu doar a absentei fizice a pãrintilor, ci si a posibilitãtilor de dezvoltare a legãturilor afective necesare evolutiei psiho-sociale a copilului. Astfel, identificarea acestor copii reprezintã,nu doar o primã etapã a managementului de caz în asistenta socialã, ci si o modalitate de exercitare a responsabilitãtilor ce ne revin ca cetãteni si/sau ca reprezentanti ai institutiilor care promoveazã si asigurã respectarea drepturilor copiilor

     Migratia pãrintilor aduce schimbãri mari în viata copiilor, schimbãri pe care ei le trãiesc diferit.


SCOPUL  PROIECTULUI:

    Scopul acestui proiect este de a identifica copiii din Municipiul Reghin aflati in aceasta situatie,si de a implementa o serie de masuri, pentru prevenirea consecintelor negative ale acestui fenomen.

    O etapã importantã în stabilirea celei mai eficiente strategii de actiune este evaluarea situatiei si nevoilor acestor copii.

     Având în vedere drepturile si nevoile copilului, în procesul de evaluare este necesarã urmãrirea unor aspecte ce pot fi asociate cu absenta pãrintilor:

 neglijarea alimentarã - privarea de hranã, absenta mai multor categorii de alimente esentiale cresterii, mese neregulate etc.

 neglijarea vestimentarã - haine nepotrivite pentru anotimp, haine prea mici sau prea mari, haine murdare

 neglijarea igienei - lipsa igienei corporale, mirosuri respingãtoare, paraziti

 neglijarea medicalã - absenta îngrijirilor necesare, omiterea vaccinãrilor ºi a vizitelor de control, neaplicarea/nerespectarea tratamentelor prescrise

 neglijarea locuintei - locuintã prost întretinutã, neîncãlzitã, risc de incendiu,mobilier absent sau aflat în stare de degradare, substante toxice aflate la îndemâna copilului etc.

 neglijarea educatiei - sub-stimulare, instabilitatea sistemului de pedepse si recompense, lipsa modelelor de învãtare a abilitãtilor de viatã independentã,lipsa de urmãrire si supraveghere a situatiei scolare.

    De asemenea trebuie urmãrite posibilele riscuri si/sau forme de abuz care apar în unele cazuri ca urmare a nesupravegherii copiilor perioade mai îndelungate de timp.

Acestea pot fi :

 supraîncãrcarea cu sarcini: preluarea responsabilitãtilor de adult (gãtitul,menajul, spãlatul hainelor, plata facturilor lunare etc.), îngrijirea si cresterea fratilor mai mici

 vulnerabilitate la abuzuri fizice, psihice, sexuale, exploatare prin muncã, trafic de copii si prostitutie (agresorii sexuali, recrutorii sau traficantii de persoane,persoanele care exploateazã copii prin muncã îsi aleg victimele din rândul copiilor neglijati, nesupravegheati)

 insuficienta dezvoltare a abilitãtilor de viatã ,independentã necesara pentru a face fatã dificultãtilor viitoare,ca adult, independenta în luarea deciziilor,încrederea în fortele proprii, abilitãti de management a timpului si a banilor,controlul si exprimarea emotiilor, relationare si comunicare etc.

 însusirea deficitarã a normelor etico-morale: în absenta unui model familial functional, a unui mediu sigur si coerent, copiii singuri acasã pot internaliza modelul de neglijare afectivã din cadrul familiei de origine pentru a-l aplica ulterior la vârsta adultã

 debutul precoce al vietii sexuale: în special puberii si adolescentii vor cãuta afectiunea si aprecierea de care au nevoie,nu numai în grupul de prieteni ci si în relatiile intime.

     O alta etapa importanta este Evaluarea psihologicã a copilului

    Plecarea pãrintilor la muncã în strãinãtate poate provoca anumite schimbãri în psihicul copilului: de la perceperea acestui lucru ca pe un eveniment de viatã stresant la trãirea unor experiente psihotraumatizante. Aceste schimbãri au la bazã anumiti factori ce tin de modul în care a functionat familia copilului înainte de plecare si modul în care dinamica relatiilor intrafamiliale a suferit schimbãri dupã plecarea pãrintelui/pãrintilor, factori ce tin de copil,incluzând vârsta copilului si caracteristicile psihologice ale acestuia precum si factori ce tin de reteaua de suport a familiei si implicit a copilului.

   Aceasta evaluare ne permite sa trecem la etapa urmatoare,care consta in:

 Identificarea nevoilor copiilor

 Tratarea tuturor copiilor în mod egal

 Comunicarea permanentã si deschisã cu copiii

 Cunoasterea dorintelor si intereselor copiilor, a cercului de prieteni ai acestora

 Observarea comportamentului si a schimbãrilor psihologice care se produc la copii

 Implicarea copiilor în diverse activitãti sociale si recreative(excursii,drumetii,vizite la diversi agenti economici in scop autodidactic,teatru,film,etc)

 Oferire de ajutor si sfaturi la solicitarea copiilor

 Inocularea si dezvoltarea spiritului întreprinzãtor pentru abordarea situatiilor problemã cu care se pot confrunta copiii

 Sensibilizarea si mobilizarea altor persoane pentru a oferi suport copiilor

 Informarea permanentã a familiei si a persoanelor care îngrijesc copiii despre situatia acestora

 Informarea pãrintilor si a persoanelor care îngrijesc copiii despre consecintele migratiei asupra dezvoltãrii copilului

 Comunicare cu pãrintii plecati în strãinãtate despre situatia emotionalã si scolarã a copiilor

 Referirea copiilor spre alte servicii din comunitate.

Prin intermediul acestui proiect,vom incerca sa asiguram si servirea,a cel putin o masa calda,zilnic.Acest lucru se va face fie in locatia AFTR fie la diversi agenti economici dispusi sa ne ajute in acest sens.

     În lucrul cu copiii singuri acasã existã mai multe teme ce pot fi abordate pentru a-i ajuta sã traverseze perioada de separare de pãrinti. Între acestea sunt:dorul de pãrinti, sentimentul de vinovãtie pentru plecarea pãrintelui/pãrintilor, stima de sine, supraîncãrcarea cu sarcini, comportamentele (pre)delincvente.

     Dorul de pãrinti este o stare des întâlnitã la copiii ai cãror pãrinti sunt plecati la muncã în strãinãtate. În abordarea acestei teme sarcina principalã a psihologului constã în încurajarea copilului sã-si exprime emotiile. Scrierea într-un jurnal poate fi un exercitiu de autocunoastere cât ºi unul de descãrcare emotionalã; jocul de rol întãreste abilitãtile de exprimare a emotiilor si contribuie la dezvoltarea abilitãtilor de comunicare.

     Sentimentul de vinovãtie pentru plecarea pãrintelui/pãrintilor este de cele mai multe ori întãrit de argumentul dat de pãrinte/pãrinti pentru plecarea la muncã în strãinãtate: „sã fie mai bine pentru întreaga familie”. Psihologul poate interveni prin asistarea copilului în identificarea si constientizarea acestui tip de cognitie care alimenteazã sentimentul de vinovãtie. Ulterior se abordeazã tema rolurilor si responsabilitatea luãrii deciziilor în cadrul familiei.

     Stima de sine în cazul copiilor singuri acasã ca urmare a plecãrii pãrintilor la muncã în strãinãtate poate fi afectatã sub forma supraaprecierii si a subaprecierii. În cazul supraaprecierii, aceasta se manifestã prin atitudini de superioritate si bravaj,ca urmare a bunurilor obtinute de la pãrinti în comparatie cu ceilalti copii de vârsta lor. Exercitiile de autocunoastere si de dezvoltare a unei imagini de sine pozitive si realiste, discutarea avantajelor si dezavantajelor sunt metode de abordare a supraaprecierii copiilor. Subaprecierea se manifestã la copiii singuri acasã prin nevoia de a primi si de a oferi afectiune, iar lipsa obiectului afectiv conduce la trãirea unui sentiment de abandon, de inferioritate si/sau de furie si dezamãgire fatã de pãrintele/pãrintii plecati,exprimate prin timiditate excesivã, dificultãti de relationare, atitudini de superioritate, comportamente (pre)delincvente etc. Ca si în cazul sentimentului de vinovãtie, identificarea gândurilor care întretin o imagine de sine negativã reprezintã o primã etapã urmatã de exercitii de autocunoastere si de întãrire a calitãtilor si abilitãtilor identificate.

    Supraîncãrcarea cu sarcini este una din temele abordate mai ales în cazul fetelor, dar si în cazul bãietilor care au frati mai mici, precum si în mediul rural. Rolul psihologului este de a ajuta copilul sã deosebeascã între abilitãtile si aptitudinile de care are nevoie pentru a se dezvolta în mod independent si încãrcãtura de sarcini care,duce de cele mai multe ori,la scãderea randamentului scolar si/sau abandon scolar. De asemenea,psihologul poate aborda tema cu privire la rolurile pe care trebuie sã le îndeplineascã un copil în cadrul familiei si constientizarea drepturilor pe care le are ca si copil (dreptul la educatie, la joacã etc.).

   Comportamentele (pre)delincvente. Lipsa de supraveghere, nevoia de apartenentã la grup, sentimentul de abandon si/sau de furie, nevoia de a atrage atentia pot conduce copilul singur acasã la comiterea de acte predelincvente (asocierea cu grupuri delincvente, chiul scolar, violentã verbalã etc.) si/sau delincvente(furt, consum de droguri, violentã fizicã etc.). Identificarea gândurilor care întãresc astfel de comportamente, constientizarea lor ca distorsiuni, jocul de rol, exercitiile de autocontrol si de autocunoastere, exercitiile de comunicare asertivã a propriilor emotii si nevoi, dezvoltarea de abilitãti de viatã independentã, implicarea în activitãti de grup,sunt etape pe care le poate parcurge psihologul în lucrul cu copilul singur acasã,care manifestã comportamente (pre)delincvente.

                               

  BAZA  LEGALA

Codul Familiei din România.

Decretul nr.31/1954 privind persoanele fizice si juridice

Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului - emisã de Parlamentul României.

H.G. nr.683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetãtenilor români care lucreazã în strãinãtate, aprobate prin H.G. nr.384/2001.

ORDIN nr. 219 din 15 iunie 2006 privind activitãtile de identificare, interventie si monitorizare a copiilor care sunt lipsiti de îngrijirea pãrintilor pe perioada în care acestia se afl ã la muncã în strãinãtate

 

   Pentru detalii si informatii suplimentare despre proiect,va stam la dispozitie.

   Va multumim pentru atentia acordata si,anticipat,pentru intelegerea si omenia de care veti da dovada prin donatiile facute si sprijinul acordat.

Daca doriti sa sustineti acest proiect,in special,si activitatile AFTR in general, o puteti face printr-o mica donatie in contul AFTR : RO11BRMA0999100060580570  deschis la Banca Romaneasca Reghin

      Pentru donatii de bunuri (imbracaminte, incaltaminte, carti, jucarii, alimente neperisabile, etc.) va rugam sa ne contactati.Datele le gasiti la rubrica "Contact".

  



Vreti ca sigla sau numele dumneavoastra sa apara aici?
Vreti sa fiti unul dintre partenerii,sponsorii sau donatorii Asociatiei?
Vreti sa deveniti membru al AFTR si sa va implicati activ in activitatile si proiectele derulate?
Daca raspunsul este pozitiv,va rugam sa ne CONTACTATI !!!

Va recomandam sa vizitat si portalul reghinenilor -Reghin Online  .
Speram ca,informatiile din paginile acestui site sa fie utile pentru dumneavoastra.
Daca aveti propuneri,recomandari,sesizari,reclamatii sau critici constructive,care sa duca la imbunatatirea continutului acestui site,va rugam sa ni le trimiteti.Va multumim.

Cu deosebita stima,echipa reghin online - portalul reghinenilor 

  Vrei sa ajuti la derularea activitatilor si proiectelor Asociatiei filantropice "Timi&Raluca"?O poti face printr-o mica donatie in contul AFTR : RO11BRMA0999100060580570  deschis la Banca Romaneasca Reghin


                                 Sau achizitioneaza, un spatiu publicitar.Acesta va fi inserat in pagina aleasa de tine.

                         Daca doresti spatiu de publicitate aici,suna la 0758-644.761 !!!

     

  
       
                           Daca doresti spatiu de publicitate aici,suna la 0758-644.761 !!!